nformatii, opinii, poezie, povesti

Crede și nu cerceta (epilog al credinței)

Suntem oameni și mai greșim. Stăm ascunși in noi și ne prefacem că totul e bine.

Nu suntem nici îngeri și nici demoni. Ne dorim supremația și faima aici pe pământ dar ni înțelegem că nu ne trebuie lucruri, ci iubire.

Dacă Iisus a reușit să moară pentru o lume întreagă, noi ce ii oferim? O lume plină de amăgire, ură dar mai ales conflicte.

Haideți să iertăm. Suntem aici în vizită. Un singur Om a reușit să ne ofere întrarea în Rai, noi o refuzăm cu bună știință.

Alegerea ne aparține. Iadul nu are porți, ci o lume de nefast. Suntem singurii noștrii judecători aici pe pământ.

Inimile ne bat și ne jucăm cu cu veșnicia. Vedeți ce se întâmplă cu omenirea? A ajuns un experiment eșuat. Suntem marcați și vestejiti precum copacii. Rugați-vă pentru că s-ar putea să trăim sfârșitul omenirii.

Dezastrele se țin lanț. Gândiți-vă bine..

Standard
Fără categorie, muzica, opinii, random, social, tegnologir, vita

2017 un an cel putin ciudat 

Am ales sa scriu abia acum despre anul trecut pentru ca nu stiam cum sa il descriu. Am muncit, am facut lucruri frumoase si am cunoscut oameni minunati. Multi au crezut ca nu pot trece peste dezamagiri, am trecut cu brio si am decis sa lupt.

Oamenii in care credeam au zburat usor din viata mea si am cunoscut altii mai buni. Am sperat, am plans, am ras si am crezut in ceea ce sunt. Un an ciudat dar binecuvantat!


Va urez un 2018 plin de bucurie si iubire, abundent in sanatate si credinta!

Standard
genial, marturii, monden, nformatii, poezie

pittis_b-crop-644x416

Am alergat spre spaima nopţii,

Şi îngerii din ceruri cântă

Iar păsările colibrii aştern cânturi fără sens,

În al cerului infinit neînţeles.

Vinovaţii făr’ de vină

Te aşteaptă între ei,

Şi din a cerului lumină,

Tu te  aprinzi fără scântei !

Inimile noastre cântă

Imnul antic al iubirii,

Iară flacăra crescândă,

Între plete  ne încântă!

Tu poet al eternităţii

Înger vechi atotştiutor,

Dă-ne crama purităţii,

Din povestea zeilor !

Pasarea cu zborul rece,

Piere în grădini înfloritoare

Şi canarul se întrece ,în

Procesiuni mortuare.

Pieirea ta e crucea noastră,

Ce-o purtăm  de ani întregi,iar

Pădurea ţi-e mireasă,şi

Lacrima-mi de oţel îţi e priveghi.

Purpuriul cerului mă ascunde între creste

Iară ploaia care va veni,e a magilor poveste,

Canadiana ta de lut ne înveleşte mântuirea

Căutând în mugur de fluier să ne asigure menirea.

Astăzi soarele apune,în ochii mei ultima oară,

Iar privirea ta de gheaţa mi-e-a-efemerului comoară,

Acum chiar de te-ai întoarce,să-nţelegi tu ai sa poţi ?

Unde eşti artist complet,cu cântarea ta cu tot ?

Nu-mi răspund,nu mă complic,

Las’ părinte  nu-i nimic.

Acum eu am înţeles fără sfaturile tale,

Mor bufonii din dotare.

Cine ştie,Dumnezeule ce înseamnă fericirea?
Cine mă strigă din ceruri să-mi dăruiască nemurirea

Tu părinte făr’ pereche,tu regizor al minunii,

Doar e litera de lege,tu eşti  scopul rugaciunii !

In memoriam Florian Pitiş

05.08.2007

In memoriam

Notă