marturii, nformatii, opinii, poezie, povesti, single, social, stiri

Orele onlline și tabla

Eu și soțul suntem cadre didactice. Eu sunt în concediu îngrijire copil, însă soțul face școală onlline.

Pentru că avem un bebeluș de puțin peste un an trebuie să știm cum să împărțim propriul copil cu elevii.

Anul trecut orele se realizau pe pe rețelele sociale însă acum pe platforme.

De ceva timp I-am cumpărat soțului o tablă pe markere din Jumbo, iar elevii sunt foarte încântați. Le place pentru că interacțiunea profesor-elev se poate realiza mult mai ușor.

Sincer I-am ușurat foarte mult și soțului treaba. Să vă explic: cadrul didactic și tabla sunt foarte legați. În momentul în care ai o tablă în față și explici, e ca șofatul

Mi se pare extraordinar cum elevilor li se schimbă atitudinea când văd vă tu îți dai interesul. Ideea de școală fără să te duci la școală le place.

Poate asa se simt aproape în bănci. Eu cred că e cea mai bună metodă. VOI CE CREDEȚI?

Standard
marturii, nformatii, opinii, politica, povesti

Suntem mentori, nu calăi

De ceva timp îl ascult pe domnul Alexandru Cumpănașu și văd că și tinerii țării îl ascultă. Îmi place să cred că acest om ii ajută și are încredere în ei. Asta trebuia să facă sistemul de învățământ, nu o persoană anume.

Tinerii vor să fie liberi, să fie învățați să învețe și mai ales Ascultați!

Am început să cred că unii profesori tratează meseria asta ca pe orice altă meserie. Nu este așa. Nu am prea mare experienț, nu am pretenții că aș fi vreun mare guru al profesorilor dar meseria de cadru didactic este temelia tuturor lucrurilor.

Îmi plac tinerii, îmi place să îi ascult și mai ales să îi învăț să fie creativi. Știți de ce aleg să se desfășoare în mediul online? Pentru că în afara acelui mediu sunt ignorați.

Sistemul de azi ii învață lucruri perfecte pentru anii 80. Sunt îmbuibați de informații și nu știu ce să facă cu ele. Unde sunt atelierele și practica? Teoria ii va duce într-o zonă de producție în care nu știu să facă nimic

Standard
marturii, nformatii, opinii, politica, social

Școala online

Sunt profesor și soțul meu la fel, amândoi știm ca profesorul contează. Eu sunt în concediu de îngrijire copil iar soțul meu predă onllline.

O sa râdeți soțul meu predă fizică(materie pe care am urât-o tot timpul)., s-a adaptat:și-a cumpărat tablă cu marker și predă ca la școală. Elevii adoră ideea, colegii îl apreciază iar eu sunt mandră de el.

Suntem cadre didactice, asta ne este meseria și ne adaptăm la vremuri. Copiii se schimbă, generațiile sunt din ce în ce mai diferite asa că ne adaptăm.

Eu personal spun ca noi trebuie să ne adaptăm la elevi, nu invers. De aceea avem o școală pedagogică sa ii atragem pe elevi spre carte.

Eu nu îmi doream această meserie la început, însă pe parcurs am învățat ca cineva trebuie să o facă și pe asta. Părerea mea despre școală online? Simplu e tot școală, doar se schimbă modul de abordare

Standard
marturii, nformatii, opinii

Educație fară educație

La 32 de ani îmi dau seama că România este o țară de oameni educați pe jumătate . În cele mai multe cazuri vedem lumea că pe un joc fără să ne dăm seama pe cine rănim

Oricine poate alege ce să facă cu propria viață iar restul lumii are o problemă cu asta . Școala românească are doar hibe și de aceea oamenii ajung să nu mai aibă vise

Tot mai mulți oameni doresc succesul fară muncă și de aceea tinerii au exemple proaste .

Școala a devenit obligație iar învățatul o corvoadă. De ce ? Deoarece în țară noastră se face educație fară educație

Toți vrem sa ne fie bine însă trebuie să înțelegem că fară muncă nu putem avea nici o satisfacție .Voi ce credeți suntem pe drumul cel bun?

Standard
Fără categorie, genial, inlove

 

 

Acolo te văd zâmbind de atâtea ori,

Acolo lângă copacul plin cu flori,

Acolo soarele apune în zori,

Şi tot acolo de dorul tău mă înfior.

 

 

Sub copacul cu frunze arămii,

Zilele par lucii şi pustii,

Iar ochii tăi adorm sub cerul grii,

Lăsând în urmă vise aurii.

 

 

Acolo eu zăresc fineţea,

Şi nostalgia clipelor,

Lăsându-mă dusă de val

Sub lacrimile viselor.

 

Spre tine acum cobor,

Zărindu-te în al nopţilor decor,

Şi stau ascunsă sub copacul anilor,

Fiind protejată de vuietul frunzelor.

 

Ştiu că anii au trecut ca o secundă,

Şi tristeţea oarbă mă inundă,

Dar acolo mă simt în largul meu,

Sub copacul ferit şi greu.

 

 

 

 

 

 

 

Acolo

Notă