Fără categorie, marturii, opinii, poezie

Perfectiunea unei stari anoste

Astazi am simtit ce inseamna perfectiunea desavarsita. Nu am crezut vreodata ca oboseala iti poate oferii atatea satisfactii. Am simtit ca rautatea umana  oricat de pura,se razvrateste asupra tuturor.

La urma urmei nebunia e ceva firesc cand nu te poti baza pe propriile piteri. Jungla in care traim ne permite sa omitem de cele mai multe ori orice tip de umicitate.

Perfectiunea.  dezamagirii eodistructisi de cele mai multe ori dependenta de dimensiunea abstracta a personalitatii.

Suntem predispusi starilor anoste si splendid proaste atunci cand ratiunea ne distruge dimensiunea realitatii. E oare posibil?

Standard