poezie, povesti, random


              
Pictoriţă  fără seamăn,

Îmi ucizi uşor tot gândul,

Şi mă faci să fiu, stăpână,

Singură ca şi pământul.
Aurie ca apusul,

Eşti zeiţa fericirii, toamnă,

Dă-ne nostalgia

Lacriminilor amintirii.
De trei ori, aştern o viaţă,

Cugetată de ninsoare,

Pentru o toamnă argintie, şi,

Deschisă ca o floare.
Nestemată-a veşniciei,

Tomnă eşti un briliant,

Iară eu zeiţă vie,

Te invoc scump diamant.

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.